Avuția națională a României

Transformările politice fundamentale și reformele profunde din punct de vedere economico-social aplicate după anul 1989      s-au reflectat în mod direct asupra volumului, structurii și calității avuției naționale – indicator sintetic macroeconomic semnificativ al unei țări.

Trecerea de importanță istorică de la socialism, dominat de decizii autoritariste și subiective, la capitalism, caracterizat prin democrație a fost însoțită de abandonarea economiei centralizate, de comandă, și adoptarea principiilor economiei de piață, inclusiv privatizarea masivă a societăților comerciale cu capital de stat, precum și de renunțarea la reprimarea libertăților individuale în favoarea manifestării neîngrădite a acestora în societate.

Aceste schimbări de fond în economia românească și-au pus în mod pregnant amprenta asupra avuției naționale post-89 comparativ cu cea de dinaintea acestui an, sub toate aspectele.

Abordarea analizei evolutive a avuției naționale se impune a fi efectuată atât retrospectiv, cât și din unghiul de vedere al viitorului. Atât abordarea trecutului, cât și cea a perspectivei în ceea ce privește avuția națională sunt necesare în scopul determinării calității și eficienței politicilor publice aplicate și ale celor care urmează a fi implementate, în scopul majorării avuției naționale prin identificarea erorilor înregistrate anterior și prin proiectarea unor măsuri eficace de natură să apropie România de nivelul de dezvoltare economico-socială a țărilor occidentale.

Dimensiunea și calitatea avuției naționale a unei țări la un moment dat condiționează potențialul economic și standardul de viață al populației în perioadele ulterioare.

După anul 1989, structurarea avuției naționale a României se realizează pentru prima dată prin prezenta lucrare.

În scopul examinării din punct de vedere conceptual și practic-aplicativ a avuției naționale, am procedat la structurarea cercetării științifice în următoarele capitole:

• Avuția națională, în cadrul căreia s-au tratat: problematica teoretică a acestei noțiuni economice, metodologia de calcul în concordanță cu normele europene, precum și posibilitățile de amendare a acesteia în viitor;
• Avuția națională structurată pe ramuri economice, care cuprinde examinarea activelor nefinanciare (fixe) din agricultură, industrie și servicii;
• Avuția națională în profil sectorial, a cărei analiză presupune examinarea activelor nefinanciare și financiare ale următoarelor sectoare: firme; administrația publică; populație; societăți financiare;
• Remarci finale, capitol în care au fost sintetizate constatările și concluziile din conținutul capitolelor menționate anterior.

Dialogul extins purtat cu experți din Banca Națională a României și Institutul Național de Statistică a constituit un sprijin util, prin conținutul bogat în idei, la conturarea tematicii cercetării. În acest sens dorim să adresăm mulțumiri deosebite domnului academician Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României, pentru suportul științific și moral pe care ni l-a oferit cu generozitate pe parcursul realizării acestei lucrări. De asemenea ne exprimăm întreaga gratitudine față de Direcția Studii Economice din BNR, reprezentată de doamna Elena Iorga – director și de domnul Wilhelm Salater – director adjunct, pentru valoroasele comentarii științifice formulate pe durata acestui demers. Totodată, aducem mulțumiri doamnei consilier dr. Ana-Maria Cazacu pentru sprijinul tehnic oferit cu meticulozitate în cursul elaborării lucrării.

Cartea poate fi accesată Aici

Cuprins

Prefață

1. Conținutul teoretic și metodologic al avuției naționale

1.1. Definirea generală a conceptului

1.2. Conținutul avuției naționale și metodologia de cuantificarea a acesteia

1.3. Alte considerații privind definirea, conținutul și determinarea avuției naționale

1.4. Importanța cunoașterii valorii și dinamicii avuției naționale

1.5. Corelații între indicatorul avuție națională și alți indicatori economici

2. Avuția națională a României structurată pe ramuri economice în perioada 2003-2020

2.1. Agricultura

2.2. Industria

2.3. Serviciile

2.4. Activele nefinanciare pe locuitor

3. Avuția națională a României în profil sectorial aferentă perioadei 2003-2020

3.1. Avuția firmelor

3.2. Sectorul administrației publice

3.3. Avuția populației

3.4. Societățile financiare

3.5. Avuția națională pe locuitor

3.6. Activele nefinanciare pe locuitor

3.7. Avuția financiară pe locuitor

3.8. Mutații în structura sectorială a economiei

4. Remarci finale

4.1. Conținutul teoretic și metodologic al avuției naționale

4.2. Avuția națională a României, structurată pe ramuri economice, în perioada 2003-2020

4.3. Avuția națională a României, în profil sectorial, aferentă perioadei 2003-2020